Asociatia Pescar Sportiv Articole
Amintiri,Dulci Amintiri! Partea a treia si ultimaAmintiri,Dulci Amintiri! Partea douaAmintiri,Dulci Amintiri!Aventura la stiuca a unui pescar de CrapLa cules de LucioperciLectie cu cleniRomanii au prins gustul pescariilorDELTA ...MAI ALTFELDelta Dunarii - 2008Maliuc
Legislatie Utile
Greaca - Cercani
Tipuri de pesteDespre viermusiCataloage OnlineCULINARERevisteMomeli si nadeMeteosensibilitateaVazul la pestiPesti mai putin cunoscutiCarti Specialitate
Balti
Lacul Vlasia 2Lacul BalotestiLacul Balastiera ClinceniLacul Afumati 4Lacul AfumatiLacul Stolnici 1 si 2Lacul Darvari
Foto & VideoDespre Arbitraj - Etapa II - Valea Argovei
articol de Mihai Vinturache
{artgal}
"Fratilor, desteptarea, sau v-a cazut oaia greu la stomac? Trebuia sa ramana de pomina cu ceva si etapa asta." Este replica prin care George deschide, pe forumul nostru, discutiile despre participarea la arbitrarea etapei de la Valea Argovei.
Bineinteles ca citind asa ceva m-am amuzat imediat. Pana la urma, din orice participare a noastra la arbitraje a ramas cate o amintire la care ne raportam. Mi-am dat seama imediat ca oaia este vedeta acestei etape. Asa ca am cerut lamuriri.
"Incerc sa te lamuresc eu, imi scrie Iancu: cu amintirea fasolei cu ciolan si a gulasului de la Sarulesti, inca proaspete in memorie, am plecat la Valea Argovei fara provizii. Ei bine, aici s-a ocupat de mancare concesionarul baltii,..., (ati observat punctele de suspensie care marcheaza o cenzura) care ne-a oferit la pranz snitele si cartofi fast-food in casoleta. A fost un fel de autoservire, dar supravegheata de patron. Ne-am asezat frumos la coada, cu casoletele in mana...
Duminica "patronul" a taiat o oaie, probabil cea din care se formase toata turma, cu zeci de ani in urma (un fel de Eva a oilor) si am avut parte de cate un os invelit in talpa din care nimeni nu a reusit sa manance. Cam asta a fost cu mancarea la Valea Argovei."
"Probabil ca a fost strabunica mioarelor, cea care l-a inspirat pe anonimul taran sa scrie balada Miorita!" imi transmite si Viorel.
Asta ca sa vedeti cum functioneaza creierul uman si ce l-a impresionat mai mult pe el (pe creier) dupa trei zile de munca intensa.
In fotografie nu este victima chermezei de duminica. Am pus fotografia unei oi doar asa, ca sa stimulez imaginatia. Pentru cei care n-au recunoscut-o (rusine !!!), in fotografie este celebra oaie Dolly.
Dar sa revenim la... oile noastre.
Acumularea Valea Argovei este foarte intinsa. Ca urmare concurentii s-au raspandit pe o suprafata mare, ceea ce a ingreunat mult activitatea arbitrilor.
Din cauza distantelor foarte mari, contributia arbitrilor de pe mal a fost mult diminuata iar cei aflati pe apa au vaslit mult si au facut multe deplasari dintr-o parte in alta a lacului. Supravegherea comportamentului concurentilor a fost dificila, astfel incat, la sfarsitul concursului au existat chiar unele voci care au avut cateva reprosuri referitoare la distanta mica dintre concurenti precum si la comportamentul unora dintre ei. "A fost practic imposibil sa urmaresti in timp util toate grupurile de concurenti, grupuri aflate in continua miscare si cu alcatuiri diverse" spune unul dintre arbitri.
Pentru a va convinge, nu-mi ramane decat sa va reproduc vorbele lui Jean care a incercat sa rezume prestatia de la Valea Argovei.
"Echipa noastra a avut marele noroc ca Valea Argovei nu a fost etapa intai ! Sarulestiul a fost greu, fiindca a fost prima data cand am arbitrat ca echipa APS. Arbitrajul la Valea Argovei, a fost foarte greu datorita configuratiei sectoarelor, a reliefului si a rezultatelor mult mai slabe in capturi. A trebuit sa controlam si sa tinem sub observatie intinderi foarte mari de apa, cu golfuri, insule si estuaruri. Arbitri de pe mal, au trebuit sa urce dealuri sau sa ocoleasca gospodarii cu garduri pana in apa. Concurentii, dornici sa acumuleze punctele care nu se vroiau scoase din apa, au fost frustrati, nervosi si uneori au incalcat regulamentul pentru ca sa gaseasca pestele dorit. Arbitrii din sectorul 1, cel mai mare ca suprafata dar si cu cea mai buna vizibilitate, au arbitrat o mansa doar cu un arbitru pe apa. Ca urmare atat eu cat si Vasile am fost destul de ingrijorati in prima mansa.
Datorita interventiilor lui Vali si al sprijinului lui Mihai Sofonea, presedintele Clubului DRILL din Bucuresti, am fost dotati cu inca o barca in mansele 2 si 3 pentru sectorul 1. Toate acestea si multe altele, asezonate in final cu un soare arzator, au fost tot atatea provocari si incercari pentru echipa noastra."
Ceea ce nu inseamna ca membrii corpului de arbitri nu au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a-si indeplini obligatiile asumate. Si cand spun asta nu fac o afirmatie neacoperita. Ia priviti aici !!! Credeti ca mai discuta cineva deciziile arbitrului? Oscar rupe tot!
Si asta nu e tot. Nici pe mal concurentii nu au avut un tratament mai lejer. Supravegherea a fost la fel de vigilenta si severa. Vi se pare ca Jimmy e mic? Gresiti! Rautatea lui, arhicunoscuta in mediile pescaresti, e invers proportionala cu marimea!
Pana la urma, datorita bunei comunicari in echipa, arbitri au reusit sa se sincronizeze si sa acopere punctele fierbinti la masuratori si in toata activitatea de arbitraj. Datorita investitiei suplimentare de 4.000 lei facute de APS in 6 acumulatori cu gel si 6 redresoare, arbitrii au reusit sa aiba o mobilitate buna pe apa si sa controleze corect sectoarele.
In concluzie, prin dificultatile ridicate si aceasta etapa a avut o contributie la procesul de crestere si profesionalizare a corpului de arbitri. Si fiecare din eforturile de a rezolva o problema s-au reflectat in reusitele din etapele urmatoare.
Odata inceput concursul, s-au facut multe masuratori...
- Hei, ai cam luat-o pe aratura! Oile lu' patronu erau mai multe decat salaii concurentilor. Iar despre stiuca, nu am auzit ceva de ea la Valea Argovei. O fi disparut odata cu dinozaurii.
Oooups! Asta este. George are dreptate. Trebuie sa ma temperez putin pentru ca... Asta este, ce s-o mai dau cotita. Autorul acestor randuri n-a fost la Valea Argovei.
Asociatia Pescar Sportiv are un program de activitate anual si in acest program a fost inclus, in 2008, un concurs de pescuit stationar desfasurat pe Sandulita. Printre participantii la acest concurs s-au inscris si cativa dintre membrii corpului de arbitri. Inainte de a fi arbitri suntem totusi pescari si ne place si noua sa dam cu batul in balta. Din pacate, cu cateva saptamani inaintea concursului, data desfasurarii etapei de pescuit la rapitor de la Valea Argovei a fost mutata suprapunandu-se peste cea a concursului de stationar al APS. Ca urmare, o parte din arbitri primei etape a Turneului Aventuri la Pescuit nu au mai participat la cea de a doua etapa, alegand sa concureze la concursul de stationar sau fiind deja implicati in organizarea acestui frumos eveniment.
Si ce daca? Lotul de arbitri al APS nu are doar 10 arbitri. Asa incat locul celor absenti a fost preluat de alti colegi care, ajutati de experienta celor care au arbitrat si la etapa inaugurala s-au achitat foarte bine de sarcinile lor.
Poate nici n-as fi amintit de acest amanunt daca nu as fi simtit nevoia de a explica de ce acest material va fi mult mai sarac in detalii. El a fost conceput, asemenea Iliadei si Odiseei, prin transmiterea prin viu grai (ei as!) a celor petrecute. Adica, mai pe intelese, este povestea celor povestite de participantii la arbitrajul concursului de la Valea Argovei. Si tot din acest motiv mai contine si unele licente.
Iata-i deci pe arbitri debutanti, ajunsi pe malul lacului, echipati standard si urmarind explicatiile "veteranilor" cu privire la modul de utilizare a instrumentelor de lucru si de realizare a masuratorilor. Vali e destul de convingator in postura de expert formator.
Asa cum vor face la fiecare din concursuri, arbitri si-au stabilit cartierul propriu, ceva mai izolat fata de "asezarea" concurentilor.
Asta nu i-a impiedicat insa pe arbitri sa se simta bine si nici nu i-a obligat sa renunte la un minim confort.
In apropiere, concurentii sunt preocupati de organizarea portului "pescaresc", locul de pornire in concursul de a doua zi. Ca de fiecare data, imaginea este impresionanta si spune mai mult decat cuvintele. Daca ai fi salau cum te-ai simti vazand asa ceva???
Intr-un tarziu, pe pajistea din apropierea lacului incepe sedinta tehnica pregatitoare, care are loc in fiecare seara premergatoare concursului si, in mod firesc, arbitri sunt prezenti la ultimele instruiri.
Faceti abstractie de sponsorul de deasupra capetelor, pe care il veti regasi pe parcursul intregului turneu. Rolul lui e sa ne fereasca de deshidratare.
Valea Argovei a fost o premiera organizatorica in concursurile nationale de spinning datorita numerotarii concurentilor. Pentru Corpul de arbitri APS, acest lucru a insemnat sarcini noi si suplimentare fata de Sarulesti, lor revenindu-le sarcina distribuirii acestor numere.
Numerotarea concurentilor a fost benefica deoarece a crescut viteza de distribuire a echipamentului si claritatea evidentelor, inclusiv a fiselor de arbitraj.
Iata-ne ajunsi in dimineata de sambata. In sfarsit se fac pregatirile pentru inceperea concursului. Arbitri si concurenti deopotriva asteapta momentul semnalului de incepere a concursului.
Gata! S-a fluierat! Impinsi ca de un resort concurentii se grabesc spre locurile stiute sau banuite ca "prinzatoare".
Bineinteles ca nici arbitri nu se lasa mai prejos. Chiar daca aveti dubii, va garantez eu ca cei din poza de mai jos nu sunt supravietuitorii unui naufragiu ci sunt arbitri APS aflati in urmarirea concurentilor. Dotarea lor nu e chiar de ultima ora, dar... rezultatul conteaza.
Tineti minte problemele aparute la concursul de la Sarulesti legate de prezenta presei? Iata ca situatia s-a reglementat asa ca cea de a patra putere este din nou la datorie.
Ba mai mult decat atat, se tine scai de arbitri. Si in timpul manselor, cand, dupa cum puteti observa, arbitri se pregatesc de masuratori...
... si in pauza dintre manse. Este momentul binevenit al unui interviu despre concurs si despre aportul corpului de arbitri al APS la desfasurarea acestuia. Asa ajunge Viorel vedeta la F&H...
Colaborarea dintre arbitri si reprezentantii presei, comunicarea permanenta intre ei s-a concretizat intr-o prestatie care a reusit sa asigure atat protejarea concurentilor cat si mediatizarea evenimentului.
Pauza dintre manse aduce cu ea un meritat moment de relaxare pentru arbitri, folosit fie pentru putina odihna pe apa ...
fie la umbra, in compania colegilor si a sponsorului. (Nu numarati paharele, va rog nu le numarati, ca nu ies!)
Asa cum am spus, nu am participat la aceasta etapa. Asa ca nu pot oferi multe detalii. Dar din pozele mansei a doua trebuie sa trageti concluzia ca totusi s-au prins si cativa pesti care nu s-au lasat tocmai usor scosi la vedere.
Asa ca si arbitri au avut ceva de lucru, fie cu masurarea pestilor fie cu supravegherea celor care nu au mai putut fi eliberati.
La incheierea celei de a doua manse, sambata seara, arbitri au fost vizitati de colegii care au incheiat concursul de stationar, insotiti de cativa dintre membri APS din tara.
S-au legat, in mod firesc, noi prietenii, s-au purtat discutii usor dezlegate de sponsor, s-au dat cadouri. Efortul lui Peter pentru a ajunge aici, tocmai de la Cluj, trebuie admirat.
Asa incat nu e de mirare ca discutiile in jurul pescuitului si nu numai, s-au prelungit pana tarziu in noapte.
Lumina diminetii de duminica gaseste participantii si arbitrii in barci. Se fac ultimele pregatiri pentru semnalul de inceput al celei de a treia manse.
Chiar daca a fost o mansa ceva mai linistita, in care multi dintre concurenti si-au permis momente de relaxare...
nu a fost una total ineficienta. Asa incat, din nou, una din preocuparile arbitrilor a fost recuperarea capturilor neviabile care nu mai puteau fi eliberate. Va garantez eu ca George sufera ca acesti salai nu s-au mai intors in mediul lor.
Concursul s-a terminat. Concurenti si arbitri s-au intors pe mal. In timp ce unii dintre ei se inghesuie in jurul celebrei oi care se perpeleste pe gratar...
Jean, supravegheat de mascota noastra - uitati-va sub scaun - este ocupat (se putea altfel?) cu ultimele detalii ale fiselor de arbitraj.
Ceilalti arbitri sunt, la randul lor, angajati in activitatile conexe arbitrajului propriu-zis, fiind preocupati de recuperarea numerelor de concurs, a vestelor de salvare si (sper ca nu ati uitat ca este vorba de APS) a pungilor de gunoi din "cartierul" propriu. Nicio urma in urma noastra...
Gunoaiele si parte din bagaje vor fi urcate in "magarusul" lui Iancu. Acest "magarus" va deveni ulterior unul din principalii "sponsori" ai echipei de arbitri, suportand cu stoicism deplasari numeroase si sarcini nu tocmai usoare.
Ca de fiecare data, brigada de arbitri a fost prezenta in corpore la festivitatea de premiere, pentru a-i onora pe castigatori.
Cu aceasta ocazie, importanta participarii echipei de arbitri ai APS la acest concurs este recunoscuta de catre organizatori prin acordarea unei diplome onorifice "pentru modul profesionist in care a arbitrat aceasta competitie".
Mi se pare mie sau aud un murmur prin sala? Viorel este desemnat pentru a primi aceasta diploma, in aplauzele tuturor celor prezenti.
Dupa trei zile de tensiune, Jean poate, in sfarsit sa rasufle linistit. Ba chiar sa si zambeasca, daca ma uit ceva mai atent.
Concursul s-a incheiat!
Etapa Valea Argovei a Turneului Aventuri la Pescuit a devenit amintire. Concurentii au plecat si in timp ce strange ultimele lucruri Jean ne marturiseste:
"Fotbalistii ar trebui sa ia exemplu de la ei! La 90 de concurenti "infierbantati" s-au dat doar 2 avertismente. Asta nu datorita indulgentei arbitrilor! Concurentii sunt cei care au dat dovada de intelegere, disciplina si sportivitate. Iar acest lucru nu face decat sa contribuie la cresterea valorii spinningului romanesc".
Ar mai fi ceva de spus? Ar mai fi ceva dar... Sub nicio forma nu vreau sa fac vorbire aici despre mustruluiala pe care au luat-o arbitri peste cateva zile, de la Vasile, pentru ca nu au spalat cum trebuie barcile pneumatice folosite . Drept pentru care nici nu spun nimic, chiar daca ma rugati! Dar va pot spune ca mustruluiala s-a tinut minte.
Concursul a fost prezentat si de aceasta data, ca de altfel fiecare etapa a turneului, in numarul 71 al revistei Aventuri la Pescuit, fara sa aiba insa nicio referire la arbitraj.
Pana la urma este si acesta un semn pozitiv. Sa ne amintim ce discutii starneste arbitrajul dupa fiecare etapa din campionatul de fotbal!
Asa incat, pentru cei care mai vor cateva informatii suplimentare referitoare la arbitrajul de la Valea Argovei, cat si pentru fanii lui Viorel "Rubliov" va propun sa vizitati urmatorul link:
http://www.realitatea.net/video_369132_aproape-90-de-pescari-din-toata-tara-au-participat-la-turneul-aventuri-la-pescuit_283691.html
Iar in final, pentru ca trebuie sa dam Cezarului ceea ce este a lui, sa va prezint echipa de arbitri de la Valea Argovei, cu catei si cu purcei.
Sper ca ati fost suficient de atenti pentru a descoperi noutatea. Cum care? Banner-ul cel nou, cel albastru!!! Pai se poate ???
Cum nu am reusit sa-i convingem pe Oscar si Gimmy sa se uite deodata la aparatul de fotografiat, va ramane sarcina de a va alege poza care va place mai mult.
Deocamdata... asta este. Pe curand.
Adica la Colibita.
Pentru echipa de arbitri a APS
Mihai Vinturache
Fotografii puse la dispozitie de
George Tomescu
Florin Afloarei
Bineinteles ca citind asa ceva m-am amuzat imediat. Pana la urma, din orice participare a noastra la arbitraje a ramas cate o amintire la care ne raportam. Mi-am dat seama imediat ca oaia este vedeta acestei etape. Asa ca am cerut lamuriri.
"Incerc sa te lamuresc eu, imi scrie Iancu: cu amintirea fasolei cu ciolan si a gulasului de la Sarulesti, inca proaspete in memorie, am plecat la Valea Argovei fara provizii. Ei bine, aici s-a ocupat de mancare concesionarul baltii,..., (ati observat punctele de suspensie care marcheaza o cenzura) care ne-a oferit la pranz snitele si cartofi fast-food in casoleta. A fost un fel de autoservire, dar supravegheata de patron. Ne-am asezat frumos la coada, cu casoletele in mana...
Duminica "patronul" a taiat o oaie, probabil cea din care se formase toata turma, cu zeci de ani in urma (un fel de Eva a oilor) si am avut parte de cate un os invelit in talpa din care nimeni nu a reusit sa manance. Cam asta a fost cu mancarea la Valea Argovei."
"Probabil ca a fost strabunica mioarelor, cea care l-a inspirat pe anonimul taran sa scrie balada Miorita!" imi transmite si Viorel.
Asta ca sa vedeti cum functioneaza creierul uman si ce l-a impresionat mai mult pe el (pe creier) dupa trei zile de munca intensa.
In fotografie nu este victima chermezei de duminica. Am pus fotografia unei oi doar asa, ca sa stimulez imaginatia. Pentru cei care n-au recunoscut-o (rusine !!!), in fotografie este celebra oaie Dolly.
Dar sa revenim la... oile noastre.
Acumularea Valea Argovei este foarte intinsa. Ca urmare concurentii s-au raspandit pe o suprafata mare, ceea ce a ingreunat mult activitatea arbitrilor.
Din cauza distantelor foarte mari, contributia arbitrilor de pe mal a fost mult diminuata iar cei aflati pe apa au vaslit mult si au facut multe deplasari dintr-o parte in alta a lacului. Supravegherea comportamentului concurentilor a fost dificila, astfel incat, la sfarsitul concursului au existat chiar unele voci care au avut cateva reprosuri referitoare la distanta mica dintre concurenti precum si la comportamentul unora dintre ei. "A fost practic imposibil sa urmaresti in timp util toate grupurile de concurenti, grupuri aflate in continua miscare si cu alcatuiri diverse" spune unul dintre arbitri.
Pentru a va convinge, nu-mi ramane decat sa va reproduc vorbele lui Jean care a incercat sa rezume prestatia de la Valea Argovei.
"Echipa noastra a avut marele noroc ca Valea Argovei nu a fost etapa intai ! Sarulestiul a fost greu, fiindca a fost prima data cand am arbitrat ca echipa APS. Arbitrajul la Valea Argovei, a fost foarte greu datorita configuratiei sectoarelor, a reliefului si a rezultatelor mult mai slabe in capturi. A trebuit sa controlam si sa tinem sub observatie intinderi foarte mari de apa, cu golfuri, insule si estuaruri. Arbitri de pe mal, au trebuit sa urce dealuri sau sa ocoleasca gospodarii cu garduri pana in apa. Concurentii, dornici sa acumuleze punctele care nu se vroiau scoase din apa, au fost frustrati, nervosi si uneori au incalcat regulamentul pentru ca sa gaseasca pestele dorit. Arbitrii din sectorul 1, cel mai mare ca suprafata dar si cu cea mai buna vizibilitate, au arbitrat o mansa doar cu un arbitru pe apa. Ca urmare atat eu cat si Vasile am fost destul de ingrijorati in prima mansa.
Datorita interventiilor lui Vali si al sprijinului lui Mihai Sofonea, presedintele Clubului DRILL din Bucuresti, am fost dotati cu inca o barca in mansele 2 si 3 pentru sectorul 1. Toate acestea si multe altele, asezonate in final cu un soare arzator, au fost tot atatea provocari si incercari pentru echipa noastra."
Ceea ce nu inseamna ca membrii corpului de arbitri nu au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a-si indeplini obligatiile asumate. Si cand spun asta nu fac o afirmatie neacoperita. Ia priviti aici !!! Credeti ca mai discuta cineva deciziile arbitrului? Oscar rupe tot!
Si asta nu e tot. Nici pe mal concurentii nu au avut un tratament mai lejer. Supravegherea a fost la fel de vigilenta si severa. Vi se pare ca Jimmy e mic? Gresiti! Rautatea lui, arhicunoscuta in mediile pescaresti, e invers proportionala cu marimea!
Pana la urma, datorita bunei comunicari in echipa, arbitri au reusit sa se sincronizeze si sa acopere punctele fierbinti la masuratori si in toata activitatea de arbitraj. Datorita investitiei suplimentare de 4.000 lei facute de APS in 6 acumulatori cu gel si 6 redresoare, arbitrii au reusit sa aiba o mobilitate buna pe apa si sa controleze corect sectoarele.
In concluzie, prin dificultatile ridicate si aceasta etapa a avut o contributie la procesul de crestere si profesionalizare a corpului de arbitri. Si fiecare din eforturile de a rezolva o problema s-au reflectat in reusitele din etapele urmatoare.
Odata inceput concursul, s-au facut multe masuratori...
- Hei, ai cam luat-o pe aratura! Oile lu' patronu erau mai multe decat salaii concurentilor. Iar despre stiuca, nu am auzit ceva de ea la Valea Argovei. O fi disparut odata cu dinozaurii.
Oooups! Asta este. George are dreptate. Trebuie sa ma temperez putin pentru ca... Asta este, ce s-o mai dau cotita. Autorul acestor randuri n-a fost la Valea Argovei.
Asociatia Pescar Sportiv are un program de activitate anual si in acest program a fost inclus, in 2008, un concurs de pescuit stationar desfasurat pe Sandulita. Printre participantii la acest concurs s-au inscris si cativa dintre membrii corpului de arbitri. Inainte de a fi arbitri suntem totusi pescari si ne place si noua sa dam cu batul in balta. Din pacate, cu cateva saptamani inaintea concursului, data desfasurarii etapei de pescuit la rapitor de la Valea Argovei a fost mutata suprapunandu-se peste cea a concursului de stationar al APS. Ca urmare, o parte din arbitri primei etape a Turneului Aventuri la Pescuit nu au mai participat la cea de a doua etapa, alegand sa concureze la concursul de stationar sau fiind deja implicati in organizarea acestui frumos eveniment.
Si ce daca? Lotul de arbitri al APS nu are doar 10 arbitri. Asa incat locul celor absenti a fost preluat de alti colegi care, ajutati de experienta celor care au arbitrat si la etapa inaugurala s-au achitat foarte bine de sarcinile lor.
Poate nici n-as fi amintit de acest amanunt daca nu as fi simtit nevoia de a explica de ce acest material va fi mult mai sarac in detalii. El a fost conceput, asemenea Iliadei si Odiseei, prin transmiterea prin viu grai (ei as!) a celor petrecute. Adica, mai pe intelese, este povestea celor povestite de participantii la arbitrajul concursului de la Valea Argovei. Si tot din acest motiv mai contine si unele licente.
Iata-i deci pe arbitri debutanti, ajunsi pe malul lacului, echipati standard si urmarind explicatiile "veteranilor" cu privire la modul de utilizare a instrumentelor de lucru si de realizare a masuratorilor. Vali e destul de convingator in postura de expert formator.
Asa cum vor face la fiecare din concursuri, arbitri si-au stabilit cartierul propriu, ceva mai izolat fata de "asezarea" concurentilor.
Asta nu i-a impiedicat insa pe arbitri sa se simta bine si nici nu i-a obligat sa renunte la un minim confort.
In apropiere, concurentii sunt preocupati de organizarea portului "pescaresc", locul de pornire in concursul de a doua zi. Ca de fiecare data, imaginea este impresionanta si spune mai mult decat cuvintele. Daca ai fi salau cum te-ai simti vazand asa ceva???
Intr-un tarziu, pe pajistea din apropierea lacului incepe sedinta tehnica pregatitoare, care are loc in fiecare seara premergatoare concursului si, in mod firesc, arbitri sunt prezenti la ultimele instruiri.
Faceti abstractie de sponsorul de deasupra capetelor, pe care il veti regasi pe parcursul intregului turneu. Rolul lui e sa ne fereasca de deshidratare.
Valea Argovei a fost o premiera organizatorica in concursurile nationale de spinning datorita numerotarii concurentilor. Pentru Corpul de arbitri APS, acest lucru a insemnat sarcini noi si suplimentare fata de Sarulesti, lor revenindu-le sarcina distribuirii acestor numere.
Numerotarea concurentilor a fost benefica deoarece a crescut viteza de distribuire a echipamentului si claritatea evidentelor, inclusiv a fiselor de arbitraj.
Iata-ne ajunsi in dimineata de sambata. In sfarsit se fac pregatirile pentru inceperea concursului. Arbitri si concurenti deopotriva asteapta momentul semnalului de incepere a concursului.
Gata! S-a fluierat! Impinsi ca de un resort concurentii se grabesc spre locurile stiute sau banuite ca "prinzatoare".
Bineinteles ca nici arbitri nu se lasa mai prejos. Chiar daca aveti dubii, va garantez eu ca cei din poza de mai jos nu sunt supravietuitorii unui naufragiu ci sunt arbitri APS aflati in urmarirea concurentilor. Dotarea lor nu e chiar de ultima ora, dar... rezultatul conteaza.
Tineti minte problemele aparute la concursul de la Sarulesti legate de prezenta presei? Iata ca situatia s-a reglementat asa ca cea de a patra putere este din nou la datorie.
Ba mai mult decat atat, se tine scai de arbitri. Si in timpul manselor, cand, dupa cum puteti observa, arbitri se pregatesc de masuratori...
... si in pauza dintre manse. Este momentul binevenit al unui interviu despre concurs si despre aportul corpului de arbitri al APS la desfasurarea acestuia. Asa ajunge Viorel vedeta la F&H...
Colaborarea dintre arbitri si reprezentantii presei, comunicarea permanenta intre ei s-a concretizat intr-o prestatie care a reusit sa asigure atat protejarea concurentilor cat si mediatizarea evenimentului.
Pauza dintre manse aduce cu ea un meritat moment de relaxare pentru arbitri, folosit fie pentru putina odihna pe apa ...
fie la umbra, in compania colegilor si a sponsorului. (Nu numarati paharele, va rog nu le numarati, ca nu ies!)
Asa cum am spus, nu am participat la aceasta etapa. Asa ca nu pot oferi multe detalii. Dar din pozele mansei a doua trebuie sa trageti concluzia ca totusi s-au prins si cativa pesti care nu s-au lasat tocmai usor scosi la vedere.
Asa ca si arbitri au avut ceva de lucru, fie cu masurarea pestilor fie cu supravegherea celor care nu au mai putut fi eliberati.
La incheierea celei de a doua manse, sambata seara, arbitri au fost vizitati de colegii care au incheiat concursul de stationar, insotiti de cativa dintre membri APS din tara.
S-au legat, in mod firesc, noi prietenii, s-au purtat discutii usor dezlegate de sponsor, s-au dat cadouri. Efortul lui Peter pentru a ajunge aici, tocmai de la Cluj, trebuie admirat.
Asa incat nu e de mirare ca discutiile in jurul pescuitului si nu numai, s-au prelungit pana tarziu in noapte.
Lumina diminetii de duminica gaseste participantii si arbitrii in barci. Se fac ultimele pregatiri pentru semnalul de inceput al celei de a treia manse.
Chiar daca a fost o mansa ceva mai linistita, in care multi dintre concurenti si-au permis momente de relaxare...
nu a fost una total ineficienta. Asa incat, din nou, una din preocuparile arbitrilor a fost recuperarea capturilor neviabile care nu mai puteau fi eliberate. Va garantez eu ca George sufera ca acesti salai nu s-au mai intors in mediul lor.
Concursul s-a terminat. Concurenti si arbitri s-au intors pe mal. In timp ce unii dintre ei se inghesuie in jurul celebrei oi care se perpeleste pe gratar...
Jean, supravegheat de mascota noastra - uitati-va sub scaun - este ocupat (se putea altfel?) cu ultimele detalii ale fiselor de arbitraj.
Ceilalti arbitri sunt, la randul lor, angajati in activitatile conexe arbitrajului propriu-zis, fiind preocupati de recuperarea numerelor de concurs, a vestelor de salvare si (sper ca nu ati uitat ca este vorba de APS) a pungilor de gunoi din "cartierul" propriu. Nicio urma in urma noastra...
Gunoaiele si parte din bagaje vor fi urcate in "magarusul" lui Iancu. Acest "magarus" va deveni ulterior unul din principalii "sponsori" ai echipei de arbitri, suportand cu stoicism deplasari numeroase si sarcini nu tocmai usoare.
Ca de fiecare data, brigada de arbitri a fost prezenta in corpore la festivitatea de premiere, pentru a-i onora pe castigatori.
Cu aceasta ocazie, importanta participarii echipei de arbitri ai APS la acest concurs este recunoscuta de catre organizatori prin acordarea unei diplome onorifice "pentru modul profesionist in care a arbitrat aceasta competitie".
Mi se pare mie sau aud un murmur prin sala? Viorel este desemnat pentru a primi aceasta diploma, in aplauzele tuturor celor prezenti.
Dupa trei zile de tensiune, Jean poate, in sfarsit sa rasufle linistit. Ba chiar sa si zambeasca, daca ma uit ceva mai atent.
Concursul s-a incheiat!
Etapa Valea Argovei a Turneului Aventuri la Pescuit a devenit amintire. Concurentii au plecat si in timp ce strange ultimele lucruri Jean ne marturiseste:
"Fotbalistii ar trebui sa ia exemplu de la ei! La 90 de concurenti "infierbantati" s-au dat doar 2 avertismente. Asta nu datorita indulgentei arbitrilor! Concurentii sunt cei care au dat dovada de intelegere, disciplina si sportivitate. Iar acest lucru nu face decat sa contribuie la cresterea valorii spinningului romanesc".
Ar mai fi ceva de spus? Ar mai fi ceva dar... Sub nicio forma nu vreau sa fac vorbire aici despre mustruluiala pe care au luat-o arbitri peste cateva zile, de la Vasile, pentru ca nu au spalat cum trebuie barcile pneumatice folosite . Drept pentru care nici nu spun nimic, chiar daca ma rugati! Dar va pot spune ca mustruluiala s-a tinut minte.
Concursul a fost prezentat si de aceasta data, ca de altfel fiecare etapa a turneului, in numarul 71 al revistei Aventuri la Pescuit, fara sa aiba insa nicio referire la arbitraj.
Pana la urma este si acesta un semn pozitiv. Sa ne amintim ce discutii starneste arbitrajul dupa fiecare etapa din campionatul de fotbal!
Asa incat, pentru cei care mai vor cateva informatii suplimentare referitoare la arbitrajul de la Valea Argovei, cat si pentru fanii lui Viorel "Rubliov" va propun sa vizitati urmatorul link:
http://www.realitatea.net/video_369132_aproape-90-de-pescari-din-toata-tara-au-participat-la-turneul-aventuri-la-pescuit_283691.html
Iar in final, pentru ca trebuie sa dam Cezarului ceea ce este a lui, sa va prezint echipa de arbitri de la Valea Argovei, cu catei si cu purcei.
Sper ca ati fost suficient de atenti pentru a descoperi noutatea. Cum care? Banner-ul cel nou, cel albastru!!! Pai se poate ???
Cum nu am reusit sa-i convingem pe Oscar si Gimmy sa se uite deodata la aparatul de fotografiat, va ramane sarcina de a va alege poza care va place mai mult.
Deocamdata... asta este. Pe curand.
Adica la Colibita.
Pentru echipa de arbitri a APS
Mihai Vinturache
Fotografii puse la dispozitie de
George Tomescu
Florin Afloarei
