Asociatia Pescar Sportiv Articole
Amintiri,Dulci Amintiri! Partea a treia si ultimaAmintiri,Dulci Amintiri! Partea douaAmintiri,Dulci Amintiri!Aventura la stiuca a unui pescar de CrapLa cules de LucioperciLectie cu cleniRomanii au prins gustul pescariilorDELTA ...MAI ALTFELDelta Dunarii - 2008Maliuc
Legislatie Utile
Greaca - Cercani
Tipuri de pesteDespre viermusiCataloage OnlineCULINARERevisteMomeli si nadeMeteosensibilitateaVazul la pestiPesti mai putin cunoscutiCarti Specialitate
Balti
Lacul Vlasia 2Lacul BalotestiLacul Balastiera ClinceniLacul Afumati 4Lacul AfumatiLacul Stolnici 1 si 2Lacul Darvari
Foto & VideoCAMPIONATUL DE FEEDER APS 2011 - ETAPA SANDULITA
14-06-2011 Stire adaugata de Ehud Elia si preluat de pe:http://www.superpescar.ro
...si iata ca, in sfarsit, a sosit vremea mult-asteptatei etape de la Sandulita, unde ne-am dat intalnire cu platicile (si nu numai, speram noi), multe si mari.
Platica are deja clubul sau de fani, pescari in cautarea pescuitului de finete la feeder sau la match, dependenti de adrenalina data de tresaririle cateodata aproape insesizabile ale varfului lansetei sau de ridicarea usoara a plutei.
Platica se deplaseaza in bancuri la nivelul fundului lacului sau albiei raului, putand fi gasita chiar si in apropiere de mal, hranindu-se cu larve de chironomida, viermi, moluste, alge sau plante acvatice. Cu putin noroc se pot prinde exemplare cu greutati intre 2-4 kg, iar cu foarte mult noroc, au fost cazuri in care au fost capturate si fotografiate exemplare de 8 kg.
Fiind un peste cu unul dintre arealurile de raspandire cele mai mari in Europa, poate fi gasit in majoritatea raurilor si canalelor de ses, in fluvii, in lacuri si, nu in ultimul rand, in cazul nostru, si in lacul de la Sandulita.
Campionatul de feeder APS 2011 este o initiativa bine-venita de popularizare a pescuitului la feeder in randul pescarilor din Bucuresti si din zonele apropiate si a fost gandit a se desfasura pe parcursul a trei etape, care sa acopere diferite “scenarii” de pescuit. Astfel, prima etapa a fost programata la Greaca, in urmarirea crapului, a doua la Sandulita, la un pescuit de finete la platica, in timp ce ultima etapa se va desfasura pe Dunare. Fara a fi un concurs cu pretentii, premii “grele” si sponsorizari pe masura, accentul s-a pus pe socializare, pe impartasirea cunostintelor si tehnicilor de pescuit la feeder intre participanti, fara insa a se face rabat de la un regulament chiar mai putin permisiv decat cel din competitiile nationale echivalente. Etapele s-au arbitrat, pestele a fost cantarit “oficial”, au fost oferite cupe si diplome celor care au urcat pe podiumul etapelor, urmand sa existe si un clasament final intocmit la finalul celor trei etape. Castigul real a venit insa din atmosfera concursului, unde s-au legat sau cimentat prietenii, unde Catatin Constantinescu (pe care bunicul reusea sa il duca la gradinita numai daca ii spunea ca merg la pescuit) si Besliu Marian (locurile I si II dupa cele doua manse) nu au avut nicio problema in a “da din casa”, impartasind si celorlalti tehnicile folosite, si chiar incercand sa corecteze din mers, chiar in timpul concursului, anumite tehnici ale colegilor de concurs care se mai puteau imbunatati.
Astfel, tehnica de pescuit a platicii la feeder trebuie sa tina seama atat de modul in care aceasta se hraneste, cat si de frecventa anticipata a trasaturilor. Astfel, trebuie ales un ansamblu lanseta-mulineta care sa cantareasca cat mai putin (un picker ar fi de preferat in locul unui feeder), tinand cont ca vom lansa de zeci de ori la intervale de cateva minute, odata ce bancul se va afla pe nada. Se va folosi varful cel mai senzitiv la lansetei (de preferinta din fibra de sticla), astfel incat sa semnalizeze si cele mai fine trasaturi. Nu este recomandat sa se foloseasca mai mult de o lanseta, pentru ca sunt mari sanse ca trasaturile sa fie atat de frecvente la ambele lansete si in acelasi timp, incat pescuitul sa devina imposibil.
In conditiile in care platica este mai “rusinoasa” este de preferat sa se foloseasca un fir textil scufundabil in locul monofilamentului, astfel incat si trasaturile cele mai fine sa poata fi sesizate. Mai mult, este de preferat ca lanseta sa fie tinuta permanent pe genunchi, si cu mana sprijinita de ea, astfel incat timpul de reactie sa fie micsorat la maxim.
Montura cea mai “prinzatoare” este cea care opune cea mai mica rezistenta la muscatura, constand de exemplu dintr-un cosulet care aluneca liber pe firul legat la un vartej, cu o margea de cauciuc care sa protejeze nodul. Pentru a putea schimba cu usurinta cosuletul se poate folosi o margica culisanta cu vartej si agrafa, folosita la stilul match la montura cu wagler culisant. Se poate adauga un opritor care sa limiteze cursa cosuletului la 40-50 cm, acesta favorizand autointeparea (montura semi-culisanta). In cazul monofilamentului se va alege un fir scufundator de 6-8 lb, in timp ce pentru forfac se va folosi un fir de maxim 4 lb. Lungimea forfacului va fi pentru inceput in jur de 80-90 cm, putand sa scada pana pe la 50 cm sau creste chiar si pana la 1,5m, functie de conditiile de pescuit si de “foamea” platicii. Este importanta curatarea forfacului de mucus dupa fiecare captura, in caz contrar platicile il vor evita. Acele folosite vor fi in jurul marimii 14, urmand sa se stabileasca experimentand care este cea mai “prinzatoare” combinatie intre ac si firul forfacului. Se poate adauga pe ac un viermus artificial plutitor, care sa micsoreze greutatea acului.
Ca momeala se pot folosi viermusi, larve, boabe de porumb, pelete, rama rosie, cam orice de fapt. De subliniat faptul ca platica prefera momelile combinate (“cocktail”) celor simple.
Una din retetele simple si deloc scumpe care a fost folosita pe Sandulita a constat in combinarea unei pungi de 3 kg Benzar Special Platica cu o punga de aditiv Sensas Brasem Bremix, umectata treptat cu apa din balta in care s-au adaugat cam 150 ml Sensas Aromix Bremes. Dupa sitare (sitarea nu trebuie uitata niciodata, fiind “responsabila” de crearea norului de nada in jurul cosuletului) se adauga jumatate de pachet de British Bread rosu si viermusi, dupa gust :). Nada trebuie umectata in etape, lasand-o sa absoarba lichidul, fara graba. In conditiile de concurs nada, in forma finala (nadire doar cu cosuletul si fara cosulete artizanale), era de preferat sa fie mai mult uscata decat umeda, astfel incat sa cada cat mai repede din cosuletul inaditor. Astfel, concurentul care a folosit aceata nada (din care s-au folosit cam 2,5 kg) a capturat pe parcursul a 8 ore de concurs aproximativ 14 kg de platica. Nu trebuie uitate nici esentele mai condimentate, stiut fiind ca platicile mari le prefera. In cazul pescuitului pe rau nada se combina cu pamant sau pietris marunt, si se va umecta in functie de conditiile de pescuit (admancime, curent etc.).
Acum, asteptam cu nerabdare intalnirea cu Dunarea.
Platica are deja clubul sau de fani, pescari in cautarea pescuitului de finete la feeder sau la match, dependenti de adrenalina data de tresaririle cateodata aproape insesizabile ale varfului lansetei sau de ridicarea usoara a plutei.
Platica se deplaseaza in bancuri la nivelul fundului lacului sau albiei raului, putand fi gasita chiar si in apropiere de mal, hranindu-se cu larve de chironomida, viermi, moluste, alge sau plante acvatice. Cu putin noroc se pot prinde exemplare cu greutati intre 2-4 kg, iar cu foarte mult noroc, au fost cazuri in care au fost capturate si fotografiate exemplare de 8 kg.
Fiind un peste cu unul dintre arealurile de raspandire cele mai mari in Europa, poate fi gasit in majoritatea raurilor si canalelor de ses, in fluvii, in lacuri si, nu in ultimul rand, in cazul nostru, si in lacul de la Sandulita.
Campionatul de feeder APS 2011 este o initiativa bine-venita de popularizare a pescuitului la feeder in randul pescarilor din Bucuresti si din zonele apropiate si a fost gandit a se desfasura pe parcursul a trei etape, care sa acopere diferite “scenarii” de pescuit. Astfel, prima etapa a fost programata la Greaca, in urmarirea crapului, a doua la Sandulita, la un pescuit de finete la platica, in timp ce ultima etapa se va desfasura pe Dunare. Fara a fi un concurs cu pretentii, premii “grele” si sponsorizari pe masura, accentul s-a pus pe socializare, pe impartasirea cunostintelor si tehnicilor de pescuit la feeder intre participanti, fara insa a se face rabat de la un regulament chiar mai putin permisiv decat cel din competitiile nationale echivalente. Etapele s-au arbitrat, pestele a fost cantarit “oficial”, au fost oferite cupe si diplome celor care au urcat pe podiumul etapelor, urmand sa existe si un clasament final intocmit la finalul celor trei etape. Castigul real a venit insa din atmosfera concursului, unde s-au legat sau cimentat prietenii, unde Catatin Constantinescu (pe care bunicul reusea sa il duca la gradinita numai daca ii spunea ca merg la pescuit) si Besliu Marian (locurile I si II dupa cele doua manse) nu au avut nicio problema in a “da din casa”, impartasind si celorlalti tehnicile folosite, si chiar incercand sa corecteze din mers, chiar in timpul concursului, anumite tehnici ale colegilor de concurs care se mai puteau imbunatati.
Astfel, tehnica de pescuit a platicii la feeder trebuie sa tina seama atat de modul in care aceasta se hraneste, cat si de frecventa anticipata a trasaturilor. Astfel, trebuie ales un ansamblu lanseta-mulineta care sa cantareasca cat mai putin (un picker ar fi de preferat in locul unui feeder), tinand cont ca vom lansa de zeci de ori la intervale de cateva minute, odata ce bancul se va afla pe nada. Se va folosi varful cel mai senzitiv la lansetei (de preferinta din fibra de sticla), astfel incat sa semnalizeze si cele mai fine trasaturi. Nu este recomandat sa se foloseasca mai mult de o lanseta, pentru ca sunt mari sanse ca trasaturile sa fie atat de frecvente la ambele lansete si in acelasi timp, incat pescuitul sa devina imposibil.
In conditiile in care platica este mai “rusinoasa” este de preferat sa se foloseasca un fir textil scufundabil in locul monofilamentului, astfel incat si trasaturile cele mai fine sa poata fi sesizate. Mai mult, este de preferat ca lanseta sa fie tinuta permanent pe genunchi, si cu mana sprijinita de ea, astfel incat timpul de reactie sa fie micsorat la maxim.
Montura cea mai “prinzatoare” este cea care opune cea mai mica rezistenta la muscatura, constand de exemplu dintr-un cosulet care aluneca liber pe firul legat la un vartej, cu o margea de cauciuc care sa protejeze nodul. Pentru a putea schimba cu usurinta cosuletul se poate folosi o margica culisanta cu vartej si agrafa, folosita la stilul match la montura cu wagler culisant. Se poate adauga un opritor care sa limiteze cursa cosuletului la 40-50 cm, acesta favorizand autointeparea (montura semi-culisanta). In cazul monofilamentului se va alege un fir scufundator de 6-8 lb, in timp ce pentru forfac se va folosi un fir de maxim 4 lb. Lungimea forfacului va fi pentru inceput in jur de 80-90 cm, putand sa scada pana pe la 50 cm sau creste chiar si pana la 1,5m, functie de conditiile de pescuit si de “foamea” platicii. Este importanta curatarea forfacului de mucus dupa fiecare captura, in caz contrar platicile il vor evita. Acele folosite vor fi in jurul marimii 14, urmand sa se stabileasca experimentand care este cea mai “prinzatoare” combinatie intre ac si firul forfacului. Se poate adauga pe ac un viermus artificial plutitor, care sa micsoreze greutatea acului.
Ca momeala se pot folosi viermusi, larve, boabe de porumb, pelete, rama rosie, cam orice de fapt. De subliniat faptul ca platica prefera momelile combinate (“cocktail”) celor simple.
Una din retetele simple si deloc scumpe care a fost folosita pe Sandulita a constat in combinarea unei pungi de 3 kg Benzar Special Platica cu o punga de aditiv Sensas Brasem Bremix, umectata treptat cu apa din balta in care s-au adaugat cam 150 ml Sensas Aromix Bremes. Dupa sitare (sitarea nu trebuie uitata niciodata, fiind “responsabila” de crearea norului de nada in jurul cosuletului) se adauga jumatate de pachet de British Bread rosu si viermusi, dupa gust :). Nada trebuie umectata in etape, lasand-o sa absoarba lichidul, fara graba. In conditiile de concurs nada, in forma finala (nadire doar cu cosuletul si fara cosulete artizanale), era de preferat sa fie mai mult uscata decat umeda, astfel incat sa cada cat mai repede din cosuletul inaditor. Astfel, concurentul care a folosit aceata nada (din care s-au folosit cam 2,5 kg) a capturat pe parcursul a 8 ore de concurs aproximativ 14 kg de platica. Nu trebuie uitate nici esentele mai condimentate, stiut fiind ca platicile mari le prefera. In cazul pescuitului pe rau nada se combina cu pamant sau pietris marunt, si se va umecta in functie de conditiile de pescuit (admancime, curent etc.).
Acum, asteptam cu nerabdare intalnirea cu Dunarea.
SPONSORI
