Factorii meteo-climatici
Modificarile climatice in general si conditiile meteo in particular, au o influenta majora asupra pestilor atat d.p.d.v. al supravietuirii individuale cat si al speciei.
Prin dezvoltarea in timp a stiintelor meteorologice si biologice, au aparut o serie de domenii interdisciplinare, dintre care biometeorologia studiaza sensibilitatea organismelor animale la schimbarile meteorologice; de la cele mai simple forme de viata, pana la om.
Multi pescari au observat ca dupa o ploaie mai abundenta, in baltoacele persistente, dupa un timp apa s-a inverzit brusc. Explicatia fenomenului este simpla si consta in dezvoltarea abundenta a algelor, reprezentantii microscopici ai florei acvatice, care in ciuda marimii lor infime detin un rol major in dinamica regimului de oxigen al apelor naturale (v. fig.1.).
Dezvoltarea excesiva a algelor numita uzual "inflorirea apelor" poate genera in apele piscicole degradarea conditiilor din mediul acvatic, deseori soldata cu mortalitati piscicole. Fenomenul de inflorire a apei, poate fi sesizat "ochiometric" prin culoarea verde-intensa si aspectul "uleios" al apelor afectate (v. fig.2.).
Studiind inflorirea algala, in apele stagnante sau lent curgatoare (lacuri, balti, canale, etc.), unii cercetatori au ajuns la concluzia ca acest fenomen apare in conditii de depresie-ciclonica si coincide cu perioadele premergatoare instalarii unui front meteorologic (perioada prefrontala). Acesta stare a vremii se caracterizeaza prin caldura sufocanta, vant dinspre sud si descrestere a presiunii atmosferice. Dupa un interval de timp (cateva ore sau zile) situatia se modifica prin patrunderea unui front atmosferic rece.
Doi cercetatori, Jaszfalusi & Paskandy, au studiat meteo-sensibilitatea crapului, in perioada de depunere a icrelor, intr-o ferma piscicola invecinata cu o statie meteorologica. Dupa centralizarea datelor meteo, a observatiilor asupra comportamentului pestilor si corelarea rezultatelor au ajuns la urmatoarele concluzii:
- comportamentul reproductiv este cel mai intens in perioadele de depresie-ciclonica;
- crapul sesizeaza in avans cu 1-3 zile, instalarea fronturilor atmosferice reci.
Concluzii similare au rezultat si in cazul salaului, in urma unor cercetari efectuate in Germania.
In anii 1930 - 50 o serie de cercetatori au studiat efectul fronturilor atmosferice asupra instinctului de hranire a crapului, aspect ce intereseaza in mod deosebit orice pescar sportiv. Concluziile pot fi rezumate astfel:
- intesitatea hranirii este minima in perioadele premergatoare patrunderii unui front atmosferic rece, cand directia dominanta a vanturilor este dispre sud-est, sud, sud-vest, simultana cu scaderea presiunii atmosferice;
- intesitatea hranirii este maxima in perioada imediat premergatoare si in primele ore de dupa instalare a frontului atmosferic rece.
In limbaj "meteo-pescaresc" acest fenomen se traduce astfel: in perioadele de depresie-ciclonica, instinctul de hranire a crapului este la cote minime.
Concluzii contrare au rezultat in cazul pestilor rapitori si in cazul platicii, la care intensitatea crescuta a hranirii a coincis tocmai cu perioadele de depresie-ciclonica.
Factori ai mediului
Temperatura si gradul de oxigenare a apei
In orice ecosistem acvatic, dar cu precadere in cele stagnante, exista o stratificare a maselor de apa in functie de anumiti factori.
Din punct de vedere al patrunderii luminii, in straturile superficiale ale apei are loc o incalzire a acesteia, o intensitate crescuta a fotosintezei si implicit o buna oxigenare a apei. Aceste ape au productivitate primara ridicata si reprezinta mediul cel mai favorabil faunei piscicole.
Solubilitatea oxigenului in apa este insa invers proportionala cu temperatura. Cu cat apa este mai rece cantitatea de oxigen dizolvat este mai mare. Prin urmare in perioada de vara, in apele cu vegetatie excesiva, transparenta scazuta si temperaturi ridicate, se instaleaza un anumit deficit de oxigen, situatie in care pestii se retrag la umbra, in apele mai reci, iar instinctul de hranire este la cote minime. In timpul caldurilor de vara, acest fenomen este maxim in intervalul dintre orele 10 - 17.
Temperatura apei este in continua schimbare, functie de conditiile atmosferice si anotimp. Se stie ca apa se incalzeste relativ repede, dar se raceste mai lent decat uscatul sau aerul. Stim de asemenea ca densitatea si greutatea specifica maxima a apei se inregistreaza la temperatura de 4 gr.C, masele de apa avand aceasta temperatura situandu-se la fundul lacului, de exemp. In zona climatica a tarii noastre, functie de anotimp, apa lacurilor adanci inregistraza doua perioade de stratificare si doua perioade de circulatie verticala (omogenizare). (v. fig.3.)
De mentionat ca in lacurile si baltile de mica adancime, stratificarea termica are loc doar in timpul zilelor calduroase si este de scurta durata deoarece vanturile si noptile racoroase pot determina uniformizarea temperaturilor apei din lac => in 24 de ore poate avea loc intreaga scara a variatiilor termice, care in lacurile adanci are loc in cadrul unui ciclu anual.
Ce semnificatie are acest fenomen pt. pescarul sportiv ?
- pestii nerapitori hranindu-se la intensitate maxima la temp. ale apei de aprox. 24 gr.C => zilele in care aceasta temperatura este dominanta, in masa apei, sunt cele mai "prinzatoare" pt. aceasta categorie de pesti.
- pestii rapitori se hranesc cel mai activ la temp. ale apei de 16 - 18 gr.C, temperatura la care miscarea "albiturii" este mult diminuata; astfel se explica "varfurile" de primavara si toamna in cazul pescuitului la rapitori.
Influenta vanturilor
De regula odata cu schimbarea directiei vantului, se schimba temperatura aerului si implicit si temperatura apei in lacuri. Intrucat majoritatea speciilor de pesti au intervale de temperatura la care instinctul de hranire este maxim, sa presupunem ca temp. apei in lac este de 15 gr.C, se porneste un vant rece si provoaca scaderea temperaturii la 10 gr.C. Brusc, stiucile si bibanii inceteaza hranirea, dar mihaltii "musca" mai bine. Se stie ca pestii sesizeaza temperatura apei la zecimi de grad. Pestii "iubitori de caldura" (termofili), crapul, linul si carasul, sunt sensibili la scaderile bruste de temperatura si presiune, reactionand prin disparitia de la locul de hranire. Dupa incetarea vantului si cand intervine incalzirea, hranirea pestilor termofili se intensifica, dar scade hranirea pestilor care nu agreaza caldura (termofobi). Regula generala este ca pestii se hranesc cel mai intens in conditii de stabilitate a circulatiei aerului.
Vanturile influenteaza si precipitatiile atmosferice. Primavara devreme si toamna tarziu se recomanda pescuitul in zilele insorite. In miez de vara, cele mai prinzatoare sunt zilele mai racoroase, inorate sau ploioase. Unditarul de lac este bine sa-si noteze, in timp, variatiile atmosferice ale zonei preferate, iar un barometru poate fi de un real folos.
In cazul lacurilor pot aparea curenti cu vartejuri, dependenti de puterea si directia vantului. Cei mai frecventi si intensi curenti apar intre insule, iar directia lor este totdeauna inversa fata de directia vantului. Pescuitul in conditiile unor curenti turbionari puternici, nu da rezultate bune, se recomanda deci ochiurile mari de apa dintre stuf, care serveste ca paravan impotriva vantului si a curentilor de apa. In perioada verii apare si deficitul de oxigen, conditie in care pestii nu se hranesc. E suficient sa inceapa un vant racoros, care va oxigena apa si pestii isi vor regasi pofta de mancare. Vantul poate provoca insa si mari deficite de oxigen, in zonele (golfurile) in care sub actiunea lui are loc o supra-concentrare a planctonului. Acesta va consuma intens oxigenul: in cursul noptii prin procesul respiratiei, iar ziua prin descompunerea masei planctonice moarte => pestii vor parasi in masa zona afectata de deficitul de oxigen rezultat.
Daca valurile generate de vant, bat un mal cu substrat malos, vor fi dislocate din mil numeroase larve de insecte si viermi care atrag platica, babusca, carasul, etc.
Cand lacul este puternic valurit de vant vom pescui in golfurile linistite, in mod normal evitate de pesti, care nu agreaza curentii turbionari. Daca majoritatea pestilor se pozitioneaza cu capul in contra curentului, speciile de fund - platica, linul - se vor adaposti pe langa malul situat contra vantului, iar albitura de suprafata sub cel situat in directia vantului.
Nivelul apei
Cresterea nivelului apei este insotita de regula de tulburarea ei. In apele tulburi, in special in cele incarcate cu suspensii minerale, se constata o diminuare accentuata a apetitului pestilor. Explicatia fenomenului este simpla:
- in conditii de apa tulbure eficienta vazului, in cautarea hranei, scade drastic;
- suspensiile fine colmateaza branhiile pestilor, ingreuneaza schimbul de oxigen si determina fenomenul de asfixiere. In apele curgatoare, in astfel de cazuri, pestii se retrag in afluentii a caror apa este mai limpede.
Scaderea nivelului apei, iarasi diminueaza sansele de reusita: pestii migreaza si se aduna in locurile linistite, mai adanci, unde se grupeaza in bancuri. In astfel de cazuri, "gasirea" si nadirea locurilor respective va da randament maxim.
Influenta lunii
Trebuie stiut ca primul tabel al fazelor lunii corelat cu "sansa pescuitului" a fost realizat de un unditar american, J.O. Knight. Cunoscand influenta lunii asupra mareelor, el a vrut sa "indice" perioadele de flux si reflux ale apelor marine si oceanice, tabelul sau vizand sansele pescuitului marin. Prin urmare un solunar bazat doar pe fazele lunii (in cazul pestilor dulcicoli) va fi in cel mai bun caz orientativ !!!
Abia in ultima vreme, solunarele corect elaborate, integreaza date precum: presiunea atmosferica; regimul hidrologic; temperatura aerului; anotimpul; etc. Deoarece elaborarea unor astfel de solunare este dificila si costisitoare, in revistele de specialitate serioase, cele mai frecvente sunt solunarele complectate cu grafice de variatie, ale valorilor medii multianuale, ale unor factori de mediu ca temperatura apei, debitul + tendintele presiunii atmosferice ale zonei si perioadei respective.
Iata de ce "producatorii seriosi" difuzeaza solunare elaborate pe zone de pescuit, sectoare de rau, zone eco-climatice unitare, sau mari ecosisteme de interes din p.d.v. al pescuitului sportiv. Intrucat integrarea factorilor de mediu presupune date reale si metode de calcul laborioase, iar solunarele se intocmesc (de regula) pentru o luna, iar datele luate in calcul reprezinta valori medii multianuale => orice solunar include un anumit grad de probabilitate. Dar despre solunare s-a mai discutat !!